luni, 30 ianuarie 2012

Lupta din stomac

A fost odată ca niciodată o fetiță cu plete aurii , cu fundițe albe și cu uniforma călcată . Ea s - a pregătit cu o zi înainte de a începe școala . Și - a băgat rechizitele în ghiozdan și a plecat cu pași iuți și zbanghii , spre marea înstituție .
Prima oră pe care a avut - o sfioasa fetiță , a fost CIVICA . CIVICA a fost făcută cu învățătoarea lor . Doamna învățătoare i - a învățat că trebuie neapărat multe fructe și legume sau alimente sănătoase , bune corpului omului .
Dânsa le - a spus copiilor săi o poveste care o să vă spun și eu acum . În acea poveste este vorba despre un băiat care mânca extrem de multe alimente nesănătoase . Într - o zi , mama lui a venit la el și i - a spus că în stomăcelul lui este o luptă între alimentele sănătoase și dintre alimentele nesănătoase , iar cei din armata cu alimente sănătoase sau pierdut . De atunci băiatul mănâncă numai chesti sănătoase .

marți, 24 ianuarie 2012

Puricele

Insectă parazită pe exteriorul corpului la mamifere şi la păsări , puricele are corpul turtit lateral , antene , peri orientaţi înapoi şi picioare puternice . Acestea îl ajută să se deplaseze cu uşurinţă pe gazdele lui , animalele . Se deplasează prin salturi ample . Are aparat bucal adaptat pentru înţepat şi supt . Nu are aripi .
Spre deosebire de păduchi , care sunt paraziţi staţionari , puricii îşi părăsesc gazdele după ce se hrănesc cu sângele acestora .
Talie : Puricele are între 1 , 5 - 3 , 3 mm lungime .
Greuate : Atinge greuatea de 1 - 2 mg.
Hrana : Este hematofag ( se hrăneşte cu sânge ) .
Înmulţire : Femela depune ouă pe animalul - gazdă . Ea poate depune un ou pe oră .
Unde trăieşte : Are o largă răspândire , pe tot uprinsul GLOBULUI , exceptând zonele îngheţate .
Foloase : Nu aaduc foloase . În schimb , puricii sunt responsabile de transmiterea boli . Ei au fost principalii vinovaţi pentru transmiterea ciumei în EVUL MEDIU . Sunt insecte dăunătoare , afectând atât animalele , cât şi omul .
Familia sa : Din ouă vor rezulta larvele , care se dezvoltă , în circa trei săptămâni , înr - o nouă generaţie de puricu .

luni, 23 ianuarie 2012

Ţânţarul

Ţânţarul este o insectă adaptată mediului urban . Preferă totuşi zonele umede . Femelele trăiesc maxim o săptămână , în tmp ce masculii pot trăi chiar şi trei săptămâni . Ţânţarii au două aripi , trei perechi de picioare , torace , abdomen şi un cap prevăzut cu aparat bbucal specializat pentru înţepat şi supt . Scheletul extern este chitinos .

Talie : În medie , nu depăşeşte 16 mm lungime .

Greutate : În general , ţânţarii au aproximativ 2 , 5 mg .

Hrana : Se hrănesc cu sânge . La unele specii , doar femelele consumă sânge , în timp ce masculul se hrăneşte cu seva unor plante şi cu nectar .

Înmulţire : Femela depune ouă la fiecare 10 - 15 zile , chiar şi pe timp de iarnă . Dezvoltarea larvelor se realizează în ape stătătoare .

Unde trăieşte : Sunt răspândiţi în întreaga lume .

Foloase : Ţânţarii sunt uneori folosiţi de către pescari drept momeală .

Familia sa : La unele specii , femela nu produce maturizarea ouălor decât în cazul în care consumă sânge de mamifere . Cum nu trăieşte prea mult în stadiul de adult , cel mai important proces devine acum pentru ţânţar cel de perpetoarea a speciei .

duminică, 22 ianuarie 2012

Fluturele

Puii trec printr - o metamorfoză spectaculoasă începând de la stadiul de omidă , continuâd cu cel de nimfă şi ajungând , în cele din urmă , la cel de adult . Acest ultim stadiu are ca trăsătură dominantă aripile frumos colorate . Coloritorul le conferă fluturilor un aspect plăcut , având însă însă şi un alt rol : acela de a ţine inamicii la distanţă . Corpul fluturelui adult este alcătuit din cap , torace şi abdomen , fiind foarte păros . Au ochi compuşi bine dezvoltaţi , antene lungi , măciucate şi picioare articulate , terminate cu gheare , cu care se susţin pe petalele florilor .

Talie : Aripile fluturilor au în general o anvergură de până la 12 cm .

Greutate : În medie , un fluture cântăreşte aproximativ 27 - 75 g .

Hrana : Fluturii se hrănesc cu nectarul florilor .

Înmulţire : Se înmulţesc prin ouă , depuse de femele pe frunzele planelor cu care se hrănesc . Astfel , omizile care vor ieşi din ou vor avea hrana la îndemână .

Unde trăieşte : Îl întâlnim în întreaga lume , excepţie făcând zonele foarte aride şi celeîngheţate .

Foloase : Sunt foarte îndrăgiţi de către colecţionari , studiul şi conservarea lor devenind o pasiune . Asemenea albinelor , fluturii ajută în procesul de polenizare .

Familia sa : Masculii simp femelele de la distanţă . Acestea emană un miros specific , după care pot fi cu uşurinţă recunoscute . Fluturii adulţi nu trăiesc mult .

Musca

Are un corp scurt , adaptat zborului , un cap mobil cu ochi compuşi şi o singură pereche de aripi . Musca este una dintre cele mai răspândite animale . Are culoare închisă , însă culoarea diferă în funcţie de specie . Deoarece nu are dinţi sau un aparat bucal adaptat ruptului , musca nu consumă decât lichide . În cazul în care nu găseşte hrană lichidă , ea lichefiază substanţele .

Talie : Musca e o insectă mică , de 2 - 4 mm .

Greutate : În medie , cântăreşte 10 mg .

Hrana : Se hrăneşte cu sânge sau cu diverse substanţe lichide din cadavre , din dejecţii , sau din resturi alimentare .

Înmulţire : Se înmulţeşte prin ouă depuse în apropierea unei surse de hrană . Larvele vor consuma o mare cantiate de hrană , ajungând astfel relativ repede la stadiul de adult .

Unde trăieşte : O întâlnim în întreaga lume .

Foloase : Deşi este considerată în general o insectă dăunătoare , musca aduce şi oarecare foloase , dacă ne gândim că făra ea , cadavrele animalelor nu ar fi consumate . Larvele unor specii de muşte de folosesc în terapia unor plăci cronice .

Familia sa : Ca adult , musca nu trăieşte mai mult de câteva zile , timp în care îşi ajută un partener , se împerechiază şi depune ouăle .

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Libelula

Este o insectă acvatică ( cea mai mare parte a vieţii sale ) , prădătoare , care are un corp alungit şi două perechi de aripi membroase . Deşi are trei perechi de picioare , libelula nu este capabilă să meargă , folosindu - le doar la susţinere . Zboară în schimb foaarte bine , fiind cea mai rapidă insectă zburătoare . Are ochi compuşi .

Talie : Majoritatea speciilor au 5 - 8 cm , dar anvergura aripilor poate ajunge până la 20 cm .

Greutate : Greutatea unei libelule ajunge până la 3 g .

Hrana : Se hrăneşte cu ţânţari , insecte mici , mormoloci şi alte nevertebrate din preajma bălţilor , pe care lle prinde din zbor .

Înmulţire : Se înmulţeşte prin ouă , pe care le depune pe tulpinile plantelor acvatice sau în noroi . Ouăle se transformă în nimfe , care îşi petrec întreaga viaţă în întregime sub apă , hrănindu - se cu animale acvatice . Nimfa trăieşte de la şase luni până la cinci ani , în funcţie de temperatura apei şi de cantitatea de hrană .

Unde trăieşte : Întâlnim libelule în toate regiunile temperate şi tropicale ale lumii , în apropierea lacurilor , a bălţilor şi a râurilor .

Foloase : Libelula joacă un rol important de polenizator în ecosistemul acvatic în care trăieşte . De asemenea , este o sursă de hrană pentru alte animale din acest ecosistemc.

Familia sa : Masculul are un comportament teritorial , vânând masculii intruşi care intră în zona sa .

Greierele

Greierii sunt insectele cele mai gălăgioase , dar şi cele mai muzicale . Greierele are două perechi de aripi : aripile tari , externe poartă numele de elitre şi folosesc la protejarea a doua pereche de aripi transparente . Greierele emite un sunet puternic prin frecarea elitrelor . Acesta este bine – cunoscutul cântec al greierilor . De obicei , masculul este cel care cântă . Majoritatea greierilor nu zboară , ci se deplasează prin sărituri lungi . Au trei perechi de picioare , dintre care cele din spate sunt mai lungi decât întregul corp .


Talie : Are 2 – 5 , 5 cm lungime în funcţie de specie .

Greutate : Cele mai mari specii pot cântări până la 75 g .

Hrana : Se hrăneşte cu plante suculente , tutun , cartofi , şi mazăre , cu plantele din grădinile de zarzavat sau cu arbuştii din pepiniere , fiind considerat dăunător . Greierul de casă mănâncă aproape orice găseşte prin resturile din bucătărie .

Înmulţire : Femelele depun câteva milioane de ouă din care vor ieşi mici pui , care seamănă mult cu părinţii lor .

Unde trăieşte : În zonele calde şi temperate ale Globului .Majoritatea greierilor mor toamna târziu ( din cauza frigului) .

Foloase : Greierii i – au încântat mereu pe oameni cu cântecul lor . În trecut , erau prinşi şi ţinuţi în mici cuşti doar pentru a fi ascultaţi . În China şi Mexic , greierii sunt consumaţi de către oameni . Totuşi , ei pot aduce şi mari daune , putând consuma recolte întregi , asemenea lăcustelor .

Familia sa : Sunt insecte teritoriale . Dacă le este călcat spaţiul , pot deveni foarte agresivi .

Furnica

Furnicile sunt insecte sociale , care trăiesc în colonii (muşuroaie ) de până la mai multe milioane de indivizi , având o organizare a coloniilor foarte avansată . În funcţie de specie , furnicile sunt negre , roşii sau chiar verzi , iar unele specii tropicale au un lucru metalic . La fel ca alte insecte , furnicile au corpul compus din cele trei segmente majore : capul , toracele şi abdomenul . Primul segment din abdomenul furnicii fuzionează cu spatele toracelui . Capul furnicii este legat de torace . Toracele poartă trei perechi de picioare articulate , fiecare terminându – se cu o gheară care le ajută să urce şi să stea agăţate de suprafeţe . La masculii şi la tinerele regine , toracele conţine două perechi de aripi .

Talie : În funcţie de specie , furnicile au între 1 – 10 mm lungime .

Greutate : Variază în funcţie de specie .

Hrana : Se hrăneşte cu insecte , seminţe , ciuperci , uneori chiar şi furnici .

Înmulţire : Se înmulţeşte prin ouă de puse de matcă .

Unde trăieşte : Cu excepţia zonelor polare , găsim furnici pe tot cuprinsul Globului .

Foloase : Furnica protejează arborii prin faptul că se hrăneşte cu insectele care îi distrug , dar şi prin galeriilor subterane pe care le sapă şi care ajută la oxigenarea rădăcinilor copacilor .

Familia sa : Membrii unei colonii de furnici de furnici se împart în categorii numite caste , fiecare dintre acestea având un rol diferit . Furnicile îşi împart sarcinile de lucru dinăuntrul coloniei , cum sunt săpatul tunelelor , creşterea vlăstarelor , colectarea hranei şi depunerea ouălor .

Albina

Este o insectă zburătoare de culoare galbenă , cu dungi negre sau gri . Culoarea diferă în funcţie de specie . Are un corp mic , acoperit cu păr scurt şi des , în timp ce pe ultima pereche de picioruşe articulate prezintă o perie şi un coşuleţ . Cu peria adună polenul care s – a prins pe corpul păros şi îl foloseşte pentru apărare , este situat la capătul abdomenului , lângă o punguliţă cu venin . Albina injectează venin în miere , împiedicând astfel alterarea ei . Există mai multe specii de albine : unele sunt solitare , în timp ce altele trăiesc în colonii numite stupi .

Talie : Cea mai mică specie abia atinge 2 , 1 mm , pe când cea mai mare poate ajunge la 39 mm lungime .

Greutate : O albină lucrătoare are în jur de 90 mg , în timp ce un trântor sau o regină au până la 170 – 180 mg .

Hrana : Se hrănesc cu nectarul florilor ( ca sursă de energie graţie conţinutului de zaharuri ) şi cu polen ( ca sursă de proteine , folosit la hrănirea larvelor ) .

Înmulţire : Se înmulţesc prin ouă depuse de regină ( matcă ) . Ea poate depune chiar şi 300 de ouă pe zi . Este protejată şi hrănită de lucrătoare , fiind singura capabilă să se reproducă cu trântorii .

Unde trăieşte : Cu excepţia zonelor polare , a altitudinilor mari şi a unor insule oceanice , albinele sunt răspândite pe întreg Globul .

Foloase : Sunt cele mai importante insecte polenizatoare , purtând polenul din floare în floare . Albinele produc mierea din nectarul şi polenul florilor , care este fermentat în guşă cu ajutorul salivei .

Familia sa : Stupul are trei categorii de indivizi : matca , lucrătoarele şi trântorii . Masculii poartă numele de trântori , datorită faptului că nu se implică în procesul producerii mierii , dar nici în cel de îngrijire a puilor . Ei au rolul doar în procesul de înmulţire .

joi, 19 ianuarie 2012

Împodobirea bradului


Este Crăciunul . Un tată
a venit acasă cu un dar pentru cei trei copii ai lui şi mamei ( soţia
lui ) . Bărbatul le – a adus un brad de Crăciun .
Mama şi - a
ajutat soţul , ducând bradul în casa călduroasă . Unul dintre copii s – a dus
să ia beteala la , clopoţeii , globurile minunata stea strălucitoare . Cât timp
împodobeau bradul , tatăl le spunea fiilor şi fiicei lui , câte minuni poate
face Naşterea Domnului ( Crăciunul ) . Omul a ridicat cel mai mic fiu şi i – a spus
să pună steaua în vârful bradului . Steaua
este cea mai de preţ element de
podoabă a bradului.
Pe la miezul
nopţii , copiii dormeau , iar Moş Crăciun îşi zice în şoaptă :
-
Toţi copiii
aşteaptă darurile mele ! Ho ho ho !!!!!!!!
Când
s – au trezit copiii , au izbucnit în râs de bucurie că au primit ce au scris
pe lunga , dar interesanta scrisoare .


La colindat


Este iarnă . Casele unui sat
sunt acoperite de nea strălucitoare . Mama şi – a ajutat copiii să facă o stea atât de frumoasă
şi de mare , ca inima lor .
Femeia şi – a respectat
promisiunea dată copiilor . S – au îmbrăcat frumos , dar gros , ca omătul care
s – a aşternut pe pământ . Au sunat la o
casă , sperând că vor putea cânta . Dorinţa li s – a îndeplinit . Când au
terminat de cântat frumosul colind , ei au primit daruri încântătoare . Şi mama
lor se bucura pentru cei trei copii ai ei .
Când au ajuns acasă , obosiţi
de ,, munca ,, lor , au găsit jucării , haine , dulciuri şi rechizite , sub
bradul de Crăciun .


CRĂCIUNUL FACE MARI MINUNI !!!!!!

Pescăruşul năzdrăvan



Un pescăruş înainta ,
Şi tot zbura către Africa .
Dar deodată s – a izbit di –
un geam ,
Şi el se gândea tot la ocean
.

Şi – n a doua strofă ,
Iată ce vă spun !
Pescăruşul era cam nebun .

A treia strofă nu prea are
rimă ,
Pescăruşul a făcut o crimă ,
Gândindu – se la o climă .

Cu toate acestea el era moleşit
,
Lihnit şi zăpăcit .
Dar cineva l – a luat acasă ,
Şi l – a aşezat pe – o masă .

S – a agăţat di – un bec ,
Cât timp mânca un melc uleios
,
Mai mic de cât un os delicios
.

Din sărac a devenit bogat

A fost odată ca nici o dată , un împărat care avea multă milă față d
e săraci și bolnavi . Într – o zi , el s – a gândit să dăruiască toată împărăția lui , unui biet om . Acel om avea doar o casă cu o cameră și o vacă pe care nu prea o hrănea , deoarece nu avea mâncare pentru el , dar pentru o vacă ?
Când țăranul auzi că va da de multă mâncare și bogăție aproape că a plâns de bucurie . Împăratul s – a gândit bine și ia dat ferma cu vaci .
Dar acum să vă spun de ce a dărut Leo ( împăratul ) această bogăție unui țăran . El a dăruit această bogăție unui țăran ca să de a exemplu de bunătate sătenilor , dar de geaba . Nici măcar o muscă nu a învățat ceva de la Leo . Ceilalți oameni erau invidioși pe Ioan ( țăranul ) .
Dar după 16 ani , Leo a decedat . Nimeni nu știa de ce a murit împăratul . La înmormântare , Ioan la jelit așa de mult pe împărat , încât i s – au albit câteva fire de păr . Dar după 2 ani , toată lumea a uitat .
Ioan a plantat 20 de hectare cu grâu și s – a hrănit mult timp din acestea , dar cu cât îmbătrânea mai mult , cu atât se întrista mai mult , deoarece se gândea la țăranii cu o familie . Dar el nu avea și de aceea era trist .
El și – a dat seama că are nevoie de prieteni , dar știa că nu - și va face , deoarece toți sătenii erau geloși pe dânsul . Dar doi , trei oameni , l – au iertat și chiar au vrut să fie buni prieteni , dar cu o singură condiție . Să ardă toată averea lui și să – și aducă aminte de unde a venit . El și – a lut inima în dinți și a aprins un băț de chibrit . Bogăția acum nu mai e .